NADH și COVID-19: Sindromul post-COVID

Keywords: COVID-19, NADH, sindrom COVID persistent, post-COVID

NADH și COVID-19: Sindromul post-COVID

Dacă ai putea lua o substanță naturală care se regăsește în corpul uman, crește energia, susține sistemul imunitar și protejează celulele, ai face asta?

Această substanță este NADH (nicotinamid adenin dinucleotid), o coenzimă cu rol esențial în producerea de energie celulară, care mediază o gamă largă de procese biologice. Forma biologică a hidrogenului reacționează cu oxigenul din celule rezultând energie sub formă de ATP și apă. Oxigenul este ușor de obținut din procesul respirației, dar hidrogenul este mai dificil de dobândit, deși este o parte absolut necesară a proceselor fiecărei celule vii. Cu cât există mai mult NADH într-o celulă, cu atât mai multă energie poate fi produsă, ceea ce se traduce printr-o durată mai mare de viață a celulei și a întregului organism [1]. 

Deși NADH se regăsește în mâncare, dieta nu este suficientă pentru a asigura necesarul de NADH. Motivul principal este că o proporție semnificativă din NADH este distrusă prin procesul de gătire sau în mediul acid din stomac [1]. 

Cantitatea de NADH de care are nevoie o celulă depinde de necesarul ei energetic. Spre exemplu, creierul și inima, cei mai mari consumatori de energie ai organismului, beneficiază în mod particular de suplimentarea cu NADH. Cu toate acestea, și restul organelor, precum ficatul sau rinichii, funcționează mai eficient în cazul suplimentării cu NADH [1].

NADH și sistemul imunitar

Sistemul imunitar cuprinde o gama largă de organe, celule și proteine a căror principal rol este de a proteja organismul de infecții. Disfuncțiile sistemului imunitar pot duce la boli alergice, boli autoimune și imunodeficiențe [2].

NADH întărește sistemul imunitar [1]. Acest sistem are două mari componente:

1. Sistemul imunitar celular

2. Sistemul imunitar umoral

Sistemul imunitar se bazează pe activitatea următoarelor tipuri de celule:

• Limfocitele T (timocite) sunt principalii actori în imunitatea celulară
• Limfocitele B sunt responsabile de producerea de anticorpi, cu rol în imunitatea umorală
• Macrofagele elimină în mod direct, prin fagocitoză, bacteriile, virusurile și alți corpi străini ajunși în organism [1,3].

Sindromul post-COVID

În contextul COVID-19, cercetările arată că NADH ar putea avea un efect terapeutic [4]. COVID-19 este cauzat de virusul SARS-CoV-2 ce produce stres oxidativ și inflamație în corp, ducând la afectarea țesuturilor și la diverse complicații [5]. NADH prezintă proprietăți anti-inflamatorii și antioxidante ce pot mitiga efectele negative produse de virus [1].

Sindromul COVID persistent, sau post-COVID, apare atunci când persoanele continuă să aibă simptome săptămâni sau chiar luni după infecția inițială. Sindromul post-COVID poate afecta oamenii de toate vârstele, inclusiv pe cei care au prezentat inițial forme ușoare sau asimptomatice. Deși majoritatea persoanelor își revin complet, efectele sindromului COVID persistent pot avea un impact major și pot afecta semnificativ calitatea vieții celor afectați [6].

Principalele simptome includ:

• Oboseală cronică
• Dificultăți în respirație
• Dureri musculare
• Pierderea mirosului (anosmie)

Multe alte simptome pot apărea după infecția cu COVID-19, precum:

• Dificultate de operare cognitivă („ceață cognitivă”)
• Insomnii
• Amețeli
• Palpitații
• Depresie și anxietate
• Dureri articulare
• Tinnitus [6].

Simptomele diverse indică afectarea multiplelor organe și sisteme, iar prezentarea clinică diferă de la persoană la persoană. Există anumite forme ale post-COVID, în funcție de sistemul afectat (1) sindromul pulmonar post-COVID acut, (2) sindromul cardiovascular post-COVID acut, (3) sindromul neuropsihiatric post-COVID acut si (4) sindromul multi-sistem post-COVID acut [4].

În timpul infecției cu coronavirus 2, mitocondriile (centrii de energie ai celulelor) cresc producția de Specii Reactive de Oxigen (SRO), crescând astfel stresul oxidativ, ceea ce duce la disfuncții mitocondriale. Acest fapt afectează o gamă largă de procese moleculare (e.g., stimularea activării microgliale care poate facilita intruziunea virală prin bariera hematoencefalică distrugând integritatea acesteia – această manifestare duce la menținerea infecției virale) [4]. Mai mult, stresul oxidativ influențează oxidarea ADN-ului și poate duce la afectarea lui.  

COVID-19: implicații asupra funcției cognitive

Infecția cu coronavirus 2 (SARS-CoV-2) poate afecta sistemul nervos central și funcțiile creierului, în special cogniția. Uneori, aceasta poate să ducă chiar la dezvoltarea unor boli psihiatrice. Sindromul de COVID persistent poate genera afecțiuni cognitive pe termen îndelungat, cunoscute ca dificultate de operare cognitivă (“brain fog”). Disfuncția cognitivă asociată virusului COVID-19 are o mare semnificație pentru pacienți.

Creierul este un mare consumator de oxigen, iar în cazul hipoxiei, neuronii devin disfuncționali. Modificările comportamentale ale indivizilor infectați pot favoriza propagarea virală [7].

Mai mult, hipoxia care rezultă după infectare poate reprezenta un avantaj pentru reproducerea virusului, ducând la disfuncție mitocondrială [7]. COVID-19 este asociat cu anomalii metabolice și disfuncții mitocondriale, inclusiv deficiențe în metabolismul NAD+ [8].

NADH și oboseala cronică

NADH este implicat în producerea de energie celulară și a fost studiat pentru beneficiile sale terapeutice în tratamentul oboselii cronice și al disfuncției cognitive [1].

Sindromul de oboseală cronică a fost identificat, în rândul pacienților care s-au vindecat de COVID-19, drept cea mai comună manifestare a sindromului COVID persistent [4,9]. Oboseala cronică se manifestă prin epuizare, uneori ducând la incapacitate de lucru și este cunoscută și ca encefalomielită mialgică. Prin efectul asupra producerii de ATP, NADH mediază efectele acesteia [1].

Siguranța NADH

Siguranța NADH a fost arătată prin numeroase studii, experții evaluând intensiv chimia, farmacologia, și toxicitatea acestuia. Doza maximă tolerată intravenos este de 500mg/kg corp. NADH nu prezintă efecte secundare și a fost folosit ca supliment alimentar în Europa și SUA timp îndelungat [1].

Pentru mai multe informații despre efectele NADH, vizitați:

• NADH pentru o inimă sănătoasă

• NADH Rapid și generarea de energie la nivel celular

• Amintește-ți să uiți: NADH un nou aliat în tratarea depresiei și tulburărilor de atenție
• Este NADH molecula secolului 21?

Referințe

1. Prof. George Birkmayer. (n.d.). NADH: everything you should know about NADH (Coenzime1).
2. Department of Health & Human Services. (1999, October 12). Immune system. Better Health Channel. Retrieved February 27, 2023, from https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/immune-system 
3. Anaya JM, Shoenfeld Y, Rojas-Villarraga A, et al., editors. Bogota (Colombia): El Rosario University Press; 2013. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459471/
4. Block T, Kuo J. Rationale for Nicotinamide Adenine Dinucleotide (NAD+) Metabolome Disruption as a Pathogenic Mechanism of Post-Acute COVID-19 Syndrome. Clin Pathol. 2022;15:2632010X221106986. doi: 10.1177/2632010X221106986
5. Chernyak BV, Popova EN, Prikhodko AS, Grebenchikov O,A et al. COVID-19 and Oxidative Stress. Biochemistry (Mosc). 2020;85(12):1543-1553. doi: 10.1134/S0006297920120068.
6. NHS. (n.d.). Long-term effects of coronavirus (long COVID). NHS choices. Retrieved February 27, 2023, from https://www.nhs.uk/conditions/coronavirus-covid-19/long-term-effects-of-coronavirus-long-covid/
7. Stefano GB, Ptacek R, Ptackova H, Martin A, Kream RM. Selective Neuronal Mitochondrial Targeting in SARS-CoV-2 Infection Affects Cognitive Processes to Induce ‘Brain Fog’ and Results in Behavioral Changes that Favor Viral Survival. Med Sci Monit. 2021;27:e930886. doi: 10.12659/MSM.930886. 
8. Jarrott B, Head R, Pringle KG, Lumbers ER, Martin JH. „LONG COVID”-A hypothesis for understanding the biological basis and pharmacological treatment strategy. Pharmacol Res Perspect. 2022;10(1):e00911. doi: 10.1002/prp2.911.
9. Salari N, Khodayari Y, Hosseinian-Far A et al. Global prevalence of chronic fatigue syndrome among long COVID-19 patients: A systematic review and meta-analysis. BioPsychoSocial Med 16, 21 (2022). https://doi.org/10.1186/s13030-022-00250-5