NADH și sănătatea mintală

Keywords: NADH, sănătatea mintală, depresia

Introducere | NADH și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este un factor important pentru asigurarea calității vieții, fiind influențată de interacțiunea complexă dintre factori psihologici și biologici individuali, precum și de mediu (social, economic). Problemele pot apărea în toate etapele vieții, dar cele care apar în perioadele cele mai importante ale dezvoltării, în special în copilăria timpurie, sunt deosebit de dăunătoare [1, 2].

Există anumiți factori de protecție care ajută la consolidarea rezilienței, precum abilitățile sociale și emoționale individuale, interacțiunile sociale pozitive, educația, mediul profesional adecvat și coeziunea comunității [2].

Deși tulburările psihice pot fi tratate, accesul este restricționat de anumiți factori, precum cel financiar. Mai precis, peste 75% dintre persoanele din țările cu venituri mici și mijlocii nu primesc niciun tratament, din cauza barierelor de acces. Printre barierele de acces cele mai comune se numără lipsa de investiții, lipsa furnizorilor de servicii medicale calificați și stigmatizarea socială [2].

NADH susține sănătatea mintală prin creșterea aportului de oxigen și susținerea funcțiilor neurotransmițătorilor de baza, contribuind astfel la menținerea un sistem nervos sănătos și prevenind sau mediind o gama largă de patologii. Mai mult, NADH este un supliment sigur, fără efecte adverse, care nu interacționează în mod nociv cu diverse medicații.

Cele mai comune afecțiuni

Depresia este o tulburare psihică frecventă, marcată de o schimbare în starea și atitudinea unei persoane și pierderea interesului pentru activități pe perioade mai lungi de timp. Depresia poate afecta toate aspectele vieții, inclusiv latura profesională sau academică și relațiile cu familia, prietenii și comunitatea.

La nivel mondial, aproximativ 5% dintre adulți suferă de depresie, femeile fiind afectate într-o mai mare masură decât bărbații. Cu toate acestea, depresia poate apărea la oricine, în special la persoanele care au trecut prin abuzuri, pierderi grave sau alte evenimente stresante. 

Depresia este mai prevalentă la persoanele cu vârstă de peste 60 de ani și femeile însărcinate sau care tocmai au născut. În fiecare an, peste 700 000 de persoane mor din cauza sinuciderii, fiind o cauză majoră de deces la persoanele tinere [1,3].

Tulburarea depresivă poate fi:

• tulburarea depresivă cu episod unic
• tulburare depresivă recurentă (cel puțin două episoade)
• tulburare bipolară (episoadele depresive alternează cu episoade maniacale sau hipomaniacale, care includ euforie sau iritabilitate, activitate sau energie crescută, gânduri rapide, stimă de sine crescută, scăderea nevoii de somn, distragere a atenției și comportament impulsiv) [3].

Depresia este strâns legată de sănătate, astfel că mulți dintre factorii care influențează depresia (ex. inactivitatea fizică, consumul de alcool) sunt și factori de risc cunoscuți pentru bolile cardiovasculare, cancer, diabet și bolile respiratorii. Prezența acestor boli se corelează uneori cu depresia din cauza dificultăților asociate cu gestionarea afecțiunii [3]. Simptomele depresiei sunt prezentate in Figura 1 [1].

Figura 1. Simptomele depresiei

Tulburarea de anxietate se caracterizează prin teamă și îngrijorare excesivă alături de tulburări de comportament asociate, astfel că simptomele duc la o suferință semnificativă și afectează funcționarea. In 2019, 301 milioane de persoane trăiau cu o tulburare de anxietate, inclusiv 58 de milioane de copii și adolescenți. 

Tulburările de anxietate pot fi: 

• tulburarea de anxietate generalizată 
• tulburarea de panică 
• tulburarea de anxietate socială
• tulburarea de anxietate de separare [2].

Alte afecțiuni:

• Schizofrenia afectează aproximativ 1 din 300 de persoane și scade speranța de viață cu 10-20 de ani. Se caracterizează prin tulburări semnificative de percepție și modificări de comportament, iluzii, halucinații, gândire și comportament dezorganizat sau agitație extremă.
• Tulburări de alimentație (ex. anorexia, bulimia) implică o alimentație anormală și o preocupare crescută cu privire la alimentatie, precum și preocupări legate de greutatea și forma corpului, ducând la o afectare semnificativă a funcționării. 
• Tulburările de neurodezvoltare sunt tulburări comportamentale și cognitive care apar în timpul perioadei de dezvoltare. Acestea includ tulburările de dezvoltare intelectuală, tulburarea de spectru autist și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) [2]. 

Studii NADH

Între 1990 și 1992, 205 pacienți cu depresie au fost tratați într-un studiu deschis. Aceștia au primit NADH sub formă de injecție intravenoasă, intramusculară sau sub formă de tablete (10 mg pe zi), timp de șase luni. La 93% dintre pacienți, simptomele s-au ameliorat cu până la 44%, conform scalei de evaluare a depresiei. Unii pacienți au observat un efect pozitiv după doar cinci zile, pe când alții după patru săptămâni. Niciunul dintre pacienți nu a observat efecte secundare. De atunci, câteva mii de persoane au luat comprimate NADH pe o perioadă mai lungă de timp și au raportat diminuarea simptomelor de epuizare psihologică și fizică [4].

În mod normal, eficacitatea medicamentelor este investigată pe animale înainte de a fi testată pe oameni. Procesul a fost inversat atunci când s-a folosit NADH pentru a trata depresia. Efectul antidepresiv observat la oameni a fost confirmat ulterior la șobolani. Șobolanii pot dezvolta, de asemenea, stări de depresie. Acest lucru se manifestă printr-o inactivitate evidentă.

Testul de înot pentru șobolani este în general acceptat pentru determinarea comportamentului depresiv la aceste animale. Testul de înot presupune notarea comportamentului activ (înot și cățărare) sau pasiv (imobilitate) atunci când rozătoarele sunt forțate să înoate într-un cilindru din care nu se poate ieși. Capacitatea lor, altfel excelentă, de a înota este sever redusă, in cazul depresiei. În acest sistem de testare, NADH a dus la o activitate sporită și la o mai mare disponibilitate de a finaliza testul. Nicotinamida, un produs secundar al NADH care a fost utilizat în acest studiu ca și compus de control, nu a avut niciun efect [5].

Concluzii | NADH și sănătatea mintală

NADH ajută la relaxarea vaselor de sânge, asigurând o mai bună aprovizionare cu sânge a organelor și în special al creierului precum arată studiile efectuate în SUA [6]. Mai mult, acesta este implicat în sinteza neurotransmițătorilor noradrenalina, dopamina și serotonina, ce joacă un rol cheie în biochimia depresiei și a altor patologii psihiatrice.

Adițional, NADH ajută și în medierea unor afecțiuni care apar ca rezultat al unei sănătăți mintale precare sau care pot duce la afectarea acesteia, precum: 

• problemele de somn
• problemele de libido
• oboseala cronică.

Sănătatea mintală este un factor important pentru a asigura calitatea vieții. În societatea actuală afecțiunile psihice sunt foarte prevalente, astfel că subiectul este unul de mare interes. Alături de suplimentare cu NADH, medicația psihiatrică atunci când este prescrisă de specialiști, menținerea unor comportamente sănătoase (asigurarea unui somn odihnitor, activitatea fizică), susținerea din partea apropiaților și a experților în sănătate mintală sunt factori de o importanță majoră.

Pentru mai multe informații despre impactul NADH în diverse afecțiuni, vizitați:

• NADH și sindromul de oboseală cronică
• NADH și creșterea nivelului de dopamină – există o corelație?
• Amintește-ți să uiți: NADH un nou aliat în tratarea depresiei și tulburărilor de atenție

Referințe

1. Birkmayer, GD (2009). NADH: the biological hydrogen: The secret of our life energy. Basic Health Publications. 
2. World Health Organization. (n.d.-b). Mental disorders. World Health Organization. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-disorders 
3. World Health Organization. (n.d.). Depressive disorder (depression). World Health Organization. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression 
4. Birkmayer JGD, Birkmayer W. The reduced nicotinamide adenine dinucleotide (NADH) as biological antidepressive agent. Experience with 205 patients. New trends in Clinical Neuropharmacology 1991; 5: 75-86.
5. Rex A, Schickert R, Fink H. Antidepressant-like effect of nicotinamide adenine dinucleotide in  the forced swim test in rats. Pharmacology, Biochemistry an Behaviour 2004; 77: 303-307.
6. Butler AR, Williams DHL. The physiological role of nitric oxide.” J. Chem. Soc. Rev. 1993;22: 233–241.