NADH și scleroza multiplă: O perspectivă inovatoare asupra managementului bolii

Keywords: NADH, scleroza multiplă, SM, boli neurodegenerative

NADH și scleroza multiplă: O perspectivă inovatoare asupra managementului bolii

NADH este un supliment care susține funcțiile celulare, stimulând sinteza de adenozin trifosfat, sursa de energie a celulelor. Astfel, NADH susține metabolismul organismului și ajută la tratamentul și gestionarea diverselor patologii. 

Unele cercetări susțin rolul esențial al mitocondriilor și metabolismului energetic în scleroza multiplă (SM), fapt pentru care NADH ar putea reprezenta un real ajutor în medierea acestei patologii. NADH este de asemenea util in gestionarea altor patologii neurodegenerative, precum boala Parkinson și boala Alzheimer [1-3].

SM este principala cauză de handicap neurologic la adulții tineri, afectând peste două milioane de persoane din întreaga lume [1].

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune a sistemului nervos central (creierul și măduva spinării), care provoacă probleme de vedere, de mișcare a brațelor sau a picioarelor, de sensibilitate sau de echilibru. Durează toată viața și care poate provoca uneori dizabilități grave, deși ocazional se poate manifesta în forme ușoare.

Cauza este încă necunoscută, dar anumiți factori contribuie la dezvoltarea SM:

• Factori imunitari;
• Factori de mediu;
• Genetica;

Mecanismul acesteia este complex. Până în prezent știm că parte din procesul patogenetic este degenerarea celulelor cu rol în formarea de mielină (substanța din stratul extern al neuronilor, cu rol în conducerea influxului nervos). Disfuncția neuronală apare datorită lezării tecii de mielină, determinând apariția de simptome specifice.

Care sunt tratamentele actuale pentru scleroza multiplă?

SM este o tulburare neurologică complexă care are ca rezultat atât simptome neurologice cât și non-neurologice și dizabilitate. Deși nu există un tratament pentru aceasta, o abordare multidisciplinară poate duce la ameliorarea simptomelor. Printre specializările medicale cu rol în gestionarea SM se numără:

• Neurologie și neuro-oftalmologie;
• Psihiatrie/psihologie cognitivă;
• Managementul durerii;
• Asistență medicală;
• Logopedie;
• Terapie ocupațională;
• Asistență socială;
• Medicină fizică și reabilitare;

Prof. András Guseo, șeful Departamentului de Neurologie de la spitalul St. George din Székesfehérvár, Ungaria, a desfășurat un studiu asupra efectului NADH-ului la pacienții cu scleroză multiplă:

• 63% dintre participanți au relatat ameliorarea semnificativă a simptomelor după inițierea terapiei cu NADH, în special vitalitatea, oboseala, mobilitatea, relaxarea, cu prelungirea funcționalității;
• 38% dintre pacienți au relatat creșterea vitalității și reducerea oboselii;
• 10% au relatat o mobilitate mai bună și 28% au raportat zile fără fatigabilitate, care s-au prelungit sub terapia cu NADH.

Cu cât organismul are la dispoziție mai mult NADH, cu atât mai bine va funcționa sistemul de apărare imunologică celulară. Celulele din sistemul imunitar pot comunica între ele, astfel că limfocitele și macrofagele își trimit reciproc semnale prin care își arată cum și unde vor fi active și unde trebuie să intervină aceasta sau aceea. Aceste semnale sunt proteine sau molecule mari care transferă informații de la un tip de celulă (ex. limfocitele T), către altul (ex. limfocitele B). Acești mesageri molecule se numesc interleukine. Una dintre aceste interleukine se numește interleukina-6 (IL-6) [4].

Un studiu realizat în cadrul Universității din Berlin a demonstrat că NADH stimulează biosinteza de IL-6 cu doza fiind dependentă de un multiplu al concentrației sale normale. O serie de publicații sugerează că IL-6 are un rol neuroprotector asupra diferitelor leziuni ale celulelor nervoase.

În cazul leziunilor neurodegenerative neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, Parkinson și scleroza multiplă, se poate observa că, în cazul bolilor concentrația de IL-6 este clar redusă. Ar putea fi posibilă remedierea această deficiență cu ajutorul NADH [5].

Care sunt simptomele sclerozei multiple?

Scleroza multipla afectează diverse funcții, astfel că simptomele sunt variate (Figura 1):

• Vizuale: pierderea vederii, vederea dublă, simptome legate de nevrita optică.
• Vestibulare: vertij, dezechilibru de mers.
• Disartrie – tulburare de vorbire
• Disfagie – dificultate la înghițire
• Motrice: slăbiciune, tremor, spasticitate, oboseală
• Senzoriale: pierderea senzației, parestezii
• Urinare și intestinale: incontinență, retenție, urgență, constipație, diaree, reflux
• Cognitive: tulburări de memorie, afectarea funcțiilor executive, probleme de concentrare
• Psihiatrice: depresie, anxietate [2].

Figura 1. Simptomele sclerozei multiple

Care sunt tipurile principale de scleroză multiplă?

SM se grupează în șapte categorii, în funcție de evoluția bolii:

1) Recidivă-remisie (RR): 70 – 80% dintre pacienții cu SM prezintă un debut inițial caracterizat de o evoluție recurent-remisivă (RR), cu următoarea prezentare neurologică:

• Simptome neurologice noi sau recurente compatibile cu SM
• Simptomele durează între 24 și 48 de ore
• Se dezvoltă pe parcursul a zile până la săptămâni.

2) Progresivă primară (PP): 15 – 20% dintre pacienți prezintă o deteriorare treptată de la debut, cu o absență a recidivelor.

3) Secundar progresivă (SP): deteriorare neurologică mai treptată după o evoluție inițială RR. 

4) Progresivă-recuperatorie (PR): la 5% dintre pacienți, apare o deteriorare treptată cu recidive suprapuse.

5) Sindromul clinic izolat

6) Fulminant: SM severă, cu recidive multiple și progresie rapidă spre dizabilitate.

7) Benignă: o evoluție clinică cu dizabilitate generală ușoară.

Ce alte boli seamănă cu scleroza multiplă?

Diagnosticul diferențial al SM este extins și poate fi clasificat în șapte categorii:

• Alte sindroame demielinizante sau inflamatorii ale SNC: Ex. nevrita optică, boala Marburg, encefalomielita acută diseminată, neuromielita optică Devic și mielita transversală parțială.
• Sindroame generale inflamatorii și autoimune. Ex. lupusul eritematos sistemic, granulomatoza Wegener, sarcoidoza și sindromul Sjogren.
• Cauze infecțioase. Ex. boala Lyme, sifilisul, HIV și virusurile herpetice.
• Cauze vasculare. Ex. migrenele, ischemia vaselor mici, malformațiile vasculare și embolii
• Cauze metabolice. Ex. deficiențe de vitamine și boli tiroidiene
• Cauze genetice. Ex. boala Fabry, boala Alexander, paraplegia spastică ereditară
• Cauze neoplazice. Ex. tumori maligne primare ale sistemului nervos central sau metastaze [2].

Concluzii

Pe scurt, scleroza multiplă este o boală autoimună și neurodegenerativă complicată, iar factorii cauzali sunt încă necunoscuți. 

Inflamația poate fi inițiată de o infecție sau insuficiența energetică celulară și stresul oxidativ din neuroni, iar răspunsul la această inflamație care este controlat de ADN. Astfel, tratamentele neuroprotectoare ce țintesc activitatea mitocondrială, precum NADH, pot ajuta în gestionarea sclerozei multiple. Mai mult, NADH are un rol esențial în sistem de apărare imunologică celulară, iar efectul pozitiv al NADH asupra sistemului imunitar a fost dovedit în cazul leucocitelor umane izolate.

Referințe

1. Mao P, Reddy PH. Is multiple sclerosis a mitochondrial disease? Biochim Biophys Acta. 2010 Jan;1802(1):66-79. doi: 10.1016/j.bbadis.2009.07.002. 
2. Tafti D, Ehsan M, Xixis KL. Multiple Sclerosis. 2022 Sep 7. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan–. 
3. Barcelos IP, Troxell RM, Graves JS. Mitochondrial Dysfunction and Multiple Sclerosis. Biology (Basel). 2019 May 11;8(2):37. doi: 10.3390/biology8020037.
4. Birkmayer, GD (2009). NADH: the biological hydrogen: The secret of our life energy. Basic Health Publications. 
5. Nadlinger K, Birkmayer J, Gebauer F, Kunze R. Influence of reduced Nicotinamide Adenine Dinucleotide (NADH) on the production of Interleukin-6 by peripheral human blood leucocytes. Neuroimmunomodulation, 2002; 9: 203 – 208.