Fără categorie

Amintește-ți să uiți: NADH – un nou aliat în tratarea depresiei și tulburărilor de atenție?

Depresia și tulburările de atenție au devenit două dintre cele mai importante probleme ale prezentului. Deși adesea discutate atât în mediul academic cât și în media aceste afecțiuni rămân, încă, „mistificate” pentru o mare parte din populație. În încercarea de elucidare a acestor tulburări încercăm să răspundem la unele întrebări, precum:

  • Ce este depresia? Dar tulburarea de atenție?
  • Cine poate suferi de aceste afecțiuni și cât de des sunt întâlnite?
  • Ce pași putem face în prevenirea și gestionarea acestor afecțiuni?

DEPRESIA

Cu 5% dintre adulți suferind de depresie la nivel global, aceasta a devenit nu doar una dintre cele mai prevalente afecțiuni psihice, ci chiar o “epidemie” de proporții. Un procent de 3.8% din populația globală este afectată de depresie, respectiv 280 de milioane de oameni1. Mai mult, depresia reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global, femeile fiind mai des afectate. Depresia se poate manifesta cu niveluri de intensitate diferite, afectând capacitatea de a funcționa la școală, la locul de muncă, în familie și în societate. Una dintre cele mai grave rezultate ale depresiei este suicidul, a patra cauză de mortalitate pentru persoanele între 15 și 29 de ani1.

O altă problemă este faptul că în multe țări depresia nu este corect diagnosticată, ducând fie la lipsa tratamentului, fie la prescrierea antidepresivelor celor ce nu suferă de depresie. Depresia se manifestă cu stare de tristețe, iritabilitate, goliciune interioară, lipsa plăcerii sau interesului pentru activitățile obișnuite și alte simptome precum probleme de concentrare, sentiment de vină, imagine de sine negativă, lipsa speranței legate de viitor, gânduri de suicid, afecțiuni ale somnului, modificări în apetit sau chiar prin apariția simptomelor fizice (slăbiciune, durere, oboseală)1. Fiind o afecțiune complexă, depresia rezultă dintr-o serie de factori biologici, psihologici și sociali.

Depresia nu este o slăbiciune și poate necesita tratament pe termen lung, în funcție de simptome. Totuși, există o multitudine de tratamente ce pot ameliora efectele acesteia. Mecanismul depresiei a fost considerat ca fiind influențat de neurogeneza din hipocamp și de sistemul monoaminergic. Totuși, noi studii pe animale și oameni au arătat o legătură între depresie și mecanismele mitocondriale2.

Mitocondriile, centrii celulari energetici ai celulelor umane influențează funcțiile creierului prin mecanisme de apoptoză (moarte celulară), stres oxidativ și producerea de energie. Din acest motiv, anumite suplimente ce susțin funcțiile mitocondriale, precum NADH, se dovedesc a fi un ajutor în tratamentul depresiei.

Deși depresia are un impact puternic, mecanismele sale patofiziologice sunt mult mai puțin înțelese decât în alte boli cronice comune, precum diabetul de tip 2. Această realitate este justificată prin faptul că observarea modificărilor patologice în creier prezintă un proces mai complicat decât pentru alte organe, opțiunea principală rămânând technicile de neuroimagistică3.


Tehnologiile “omice” (genomica, proteomica, transcriptomica, metabolomica) precum și metodele de imagistică indică un mecanism energetic anormal ca unul dintre principalele mecanisme de dezvoltare și progresie ale depresiei3.

Deși meganismul depresiei rămâne enigmatic, mai multe studii arată că disfuncția mitocondrială în anumite regiuni ale creierului este asociată cu depresia. Mitocondriile și rolul ATP-ului, recum și mecanismul Ca2+ intracelular și al speciilor de oxigen reactive (SOR) au un impact complex asupra neurotransmițătorilor și plasticității4.

Un studiu german a arătat că aproape toate afecțiunile psihiatrice prezintă comorbiditate cu depresia. Mai mult, depresia a arătat asociere cu bolile hipertensive, bolile metabolice, precum și bolile sistemului nervos central (e.g. Scleroză multiplă) și alte afecțiuni (tulburări de somn, migrene, epilepsie). Aceste afecțiuni au avut prevalența de 2 sau chiar de 3 ori mai crescute în persoanele cu depresie, subliniind legătura dintre depresie și alte afecțiuni psihice sau somatice5. Un alt factor de comorbiditate pentru depresie este anxietatea, estimările fiind că aproximativ 60% din persoanele cu anxietate prezintă și simptome de depresie și vice-versa6.

 Depresia e de asemnea prevalentă în pacienții cu afecțiuni precum cancerul, atacul vascular cerebral, sau sindromul coronarian acut, prezentând un impact negativ semnificativ în cursul acestor boli, ducând la o calitate scăzută a vieții și un risc mai mare de mortalitate7. Bolile cronice enumerate pot de asemenea beneficia de tratement cu suplimentele NADH.

TULBURAREA DE HIPERACTIVITATE SI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD)

Tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție (ADHD) reprezintă o condiție care afectează capacitatea de funcționare prin tipare de neatenție, hiperactivitate sau impulsivitate.

ADHD poate prezenta trei subtipuri: predominant neatent, predominant hiperactiv-impulsiv sau combinat. Cu simptomele începând la o vârstă fragedă, acestea se pot prezența prin dezorganizare, dificultate în finalizarea sarcinilor, uitare, pierderea lucrurilor personale, afectand mai multe domenii ale vieții (școală, viața de acasă, activități extracuriculare)8. Din păcate, această afecțiune poate avea consecințe majore în interacțiunile sociale, progresul academic, iar persoanele cu ADHD pot prezenta un risc crescut de comportamente problematice8.

ADHD presupune, în general, afectarea lobului frontal, persoanele suferinde prezentând dificultăți în luarea de decizii și reglarea emoțiilor. Adesea mistificată, această tulburare nu afectează doar copiii, ci și adulții. Deși adesea considerată ca o afecțiune rar întâlnită, este de fapt prezentă în 3-6% din populația adultă, cu manifestări diferite în funcție de sex (sexul feminin prezintă, mai des, subtipul neatent)9.

Etiologia sa este legată de un număr mare de factori, fie genetici, fie de mediu, fiind una dintre afecțiunile psihiatrice cu capacitate mare de transmitere ereditară. Această afecțiune este legată și de mecanismul dopaminei, cu un număr scăzut de receptori prezenți în lobii frontali în indivizii cu ADHD. De altfel, studiile au arătat și un rol al mecanismului noradrenalinei în ADHD.

NADH promovează producția de neurotransmițători, printre care serotonina, noradrenalina și dopamina. Cercetările recente au arătat, de asemenea, că ADHD se corelează cu disfuncții mitocondriale10. NADH a prezentat efecte pozitive surprinzătoare în susținerea funcționarii mitocondrială și producerea de energie celulară.

Depresia și tulburările de atenție reprezintă unele dintre cele mai mari probleme ale secolului actual. Deși mecanismele lor sunt complexe, prevenirea și gestionarea acestora, atât prin suplimentare, medicație, suport psihologic, cât și prin promovarea comportamentelor sănătoase sau reducerea comportamentelor de risc, este de cea mai mare importanță. 

Referințe

  1. Depression. 2021. Available at: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
  2. Allen J, Romay-Tallon R, Brymer KJ, Caruncho HJ, Kalynchuk LE. Mitochondria and Mood: Mitochondrial Dysfunction as a Key Player in the Manifestation of Depression. Front Neurosci. 2018 Jun 6;12:386. doi: 10.3389/fnins.2018.00386.
  3. Gu X, Ke S, Wang Q, Zhuang T, Xia C, Xu Y, Yang L, Zhou M. Energy metabolism in major depressive disorder: Recent advances from omics technologies and imaging. Biomed Pharmacother. 2021 Sep;141:111869. doi: 10.1016/j.biopha.2021.111869. 
  4. Bansal Y, Kuhad A. Mitochondrial Dysfunction in Depression. Curr Neuropharmacol. 2016;14(6):610-8. doi: 10.2174/1570159×14666160229114755.
  5. Steffen A, Nübel J, Jacobi F, Bätzing J, Holstiege J. Mental and somatic comorbidity of depression: a comprehensive cross-sectional analysis of 202 diagnosis groups using German nationwide ambulatory claims data. BMC Psychiatry. 2020 Mar 30;20(1):142. doi: 10.1186/s12888-020-02546-8.
  6. The Comorbidity of Anxiety and Depression. Beth Salcedo 2018. Available at: https://www.nami.org/blogs/nami-blog/january-2018/the-comorbidity-of-anxiety-and-depression
  7. Kang HJ, Kim SY, Bae KY, Kim SW, Shin IS, Yoon JS, Kim JM. Comorbidity of depression with physical disorders: research and clinical implications. Chonnam Med J. 2015;51(1):8-18. doi: 10.4068/cmj.2015.51.1.8.
  8. Magnus W, Nazir S, Anilkumar AC, Shaban K. Attention Deficit Hyperactivity Disorder. 2022 Aug 15. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan–. PMID: 28722868.
  9. Furman LM. Attention-deficit hyperactivity disorder (ADHD): does new research support old concepts? J Child Neurol. 2008 Jul;23(7):775-84. doi: 10.1177/0883073808318059. 
  10. Verma P, Singh A, Nthenge-Ngumbau DN, Rajamma U, Sinha S, Mukhopadhyay K, Mohanakumar KP. Attention deficit-hyperactivity disorder suffers from mitochondrial dysfunction. BBA Clin. 2016 Oct 18;6:153-158. doi: 10.1016/j.bbacli.2016.10.003.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *